Subcultura „Bravo, ai stil”: subtonuri queer

bravo_ai_stil_sezonul_2

S-a terminat recent cel de-al doilea sezon al emisiunii „Bravo, ai stil” şi, parcă metamorfozat într-un Ludovic al XV-lea (ori într-o marchiză de Pompadour), a lăsat în urmă… potopul. Un potop de opinii ale părerologilor români, de comentarii, de bârfe şi supoziţii. În articolul prezent îmi doresc a muta lumina reflectoarelor de pe scandalurile post-„Bravo, ai stil”, pe teoria că acest reality-show ocultează un soi interesant de propagandă pro-LGBT, mai ales că în câteva zile începe al treilea sezon.

 

Nu a fost dragoste la prima vedere

Anul trecut pe vremea asta, eu de-abia mă refăceam după câteva dintre examenele alea importante ale vieţii. Într-una din zile, încercând să respir şi să nu mor de şi în căldură, mă holbam plictisit la televizor şi am văzut, pe un canal oarecare, un spot publicitar pentru o nouă emisiune ce-mi părea atunci unul dintre puţinele lucruri care pot fi mai sărate decât transpiraţia mea… Adică era naşpa de tot.

Era vorba despre o reclamă pentru „Bravo, ai stil” – o emisiune care se voia a fi prima de stil şi styling din România. „Iarăși un eşec de emisiune mămăligos-petrecăreață gen Next Top Model by CB care să bucure micuţele pseudo-feşoniste din fiecare gheiuţ de la noi,” îmi ziceam eu, luându-mă după stereotipul întrepătrunderii orientării sexuale a bărbaţilor cu simţul estetic şi moda. Cu toate astea, văzând care sunt juraţii, considerând şi tema emisiunii, am avut încredere că va avea nişte subtonuri pro-LGBT. Şi dreptate am avut! Plictisit de viaţă şi obosit după examene, reticent, am zis să mă uit. Nu ştiam atunci ce impact urma să aibă emisiunea asupra unei audienţe imense, precum nici nu bănuiam felul magic prin care un simplu show low-budget poate influenţa mentalităţile diferitelor generaţii pe care le-am crezut monopolizate de o anumită coaliţie, dat fiind climatul socio-politic actual.

bravo-ai-stil-gala-11-septembrie-890x395

Personaje, identităţi, asumare

Dar până să ajung la tema articolului, mă simt dator să povestesc, stângaci, naiv, pe scurt, pe lung, pe lat despre juriu, încercând să am un ton ironic modest, ca să plac şi hipsterilor care se uită la emisiune „în mod ironic”, precum şi fanilor înrăiţi deopotrivă. Juriul „Bravo, ai stil” este format din persoane mai mult sau mai puţin avizate în ale modei, mai mult sau mai puţin entertaineri pentru mase.

În primul rând o avem pe Raluca Bădulescu, sau „Regina Regească”; nu îi cunosc foarte bine background-ul, dar ca personaj al emisiunii, ea reprezinta epitoma unei naţiuni mediocre, setată pe caterincă, pe haz de duzină, dar totuşi, reuşeşte să fie amuzantă şi carismatică. Un lucru important despre ea ar fi şi faptul că este aliată a comunităţii LGBT+, concluzie trasă în urma atitudinilor pe care le-a avut în unele momente gay-friendly din show.

Al doilea la rând este Maurice Munteanu, zis şi „pisica de catifea”. Maurice este fashion editor la Elle, iar în emisiune (alături de Iulia, adesea) reprezintă o vestă de salvare a intelectualismului într-un show care taie de la rădăcini orice sclipire de statement profund, inteligent. Prin 2013 scria pe blogul lui despre problematici gay, dar s-a lăsat; într-unul dintre articolele sale deplângea lipsa asumării unei identităţi gay a multor personaje mondene din spaţiul public românesc, lipsa iniţiativei, lipsa solidarităţii, lipsa… Cumva, de atunci pare-se că şi-a pierdut chiar şi el asumarea despre care vorbea, sau poate doar sensul asumării, cu toate că în 2015 s-a pozat pentru Bucharest Pride. Ground Control to Major Maurice. Can you hear me, Major Maurice?

Al treilea jurat este Iulia Albu, auto-intitulată „Domniţa de Alba”. Critic de modă, avangardistă, un fel de Joan Rivers on a budget, neînţeleasă de mulţi şi personaj monden despre care multe persoane sexiste spun că şi-a clădit cariera pe spatele unui bărbat. Este etichetată (nedrept, aş completa eu) ca fiind excentrică, ciudată şi îi este reproşat mereu că „exagerează”. După un episod de revărsare de emoţii şi vorbe despre comunitatea LGBT+ în 2016 pe Facebook, indignată fiind din cauza unei anume Liana Stanciu (CePeFistă), se poate spune că este LGBT-friendly, dar nu neapărat aliată, căci nu pare să o intereseze prea mult subiectul. Însă dacă Iulia Albu s-ar fi născut băiat, cu siguranţă ar fi fost cel mai flamboaiant băiat gay.

Ultimul personaj nu este parte din juriu per se, dar are rol adjuvant – Răzvan Ciobanu. El este creator de modă şi a menţionat de câteva ori, în trecut, faptul că nu vrea să militeze pentru comunitatea LGBT+ din cauza felului cvasi-obscen în care aceasta se prezenta. Dar timpurile s-au schimbat, iar acum, datorită/din cauza CPF, putem („noi”, nu „ei”, căci „ei” încă spun că „Hitler a fost ok”) în sfârşit să purtăm dialoguri coerente, pertinente, elocvente la televizor despre discriminare, parteneriat civil, drepturi LGBT+ ş.a. În emisiune, Răzvan e ăla pretenţios, căruia îi place drama; l-aş asocia cu un Narcis roz.

Acest reality-show ar fi trebuit să fie o conversaţie aprinsă în artă ori în modă, ca „meciul de box” dintre Picasso şi Matisse, însă a devenit o mare zarvă fără sens într-o fermă a animalelor, în interiorul căreia se poartă mai multe bătălii pe titlul de Alpha. Iar aici mă pot referi şi la concurente. Cu toate astea, emisiunea a ajuns la două sezoane şi a avut destule momente de-o importanţă socială spectaculoasă – şi chiar nu cred că folosesc cu o prea mare larghețe expresia. Astfel, am dorit a creiona o introducţiune a substratului queer prezent, dar discret, în emisiunea „Bravo, ai stil”.

 

Instrumentalizarea momentelor LGBT-friendly

Primul sezon al emisiunii pare să fi avut multe momente de statement-uri politice în ceea ce priveşte comunitatea persoanelor gay, lesbiene, bisexuale, transgender. Prima imagine care îmi vine în minte când mă gândesc la paralela dintre BAS şi LGBT+ este aceea e Cristinei, care în primul episod al show-ului, a ales să poarte o ţinută tomboyish, explicând că „stilul meu este să mă îmbrac ca un băiat; o influenţă a fost tata, care şi-a dorit băiat, iar eu am ieşit fată.”

Isabela merge la o parada pentru a sustine comunitatea LGBT. #bravoaistil #gala #70sfashion #80sfashion #kanaldromania

A post shared by Bravo, ai stil! (@bravoaistil) on

Următorul episod relevant a fost gala „Anii ’70 şi ’80”, în care Izabela, îmbrăcată suficient de colorat cât să nu zică lumea că face propagandă, a spus că se îmbracă aşa „ca să militeze la Pride pentru căsătoriile între persoane de acelaşi sex”. Replicile Ralucăi şi ale lui Maurice au sosit rapid: „felicitări pentru idee” sau „şi eu susţin LGBT”. Bineînţeles, nu aş putea-o uita pe Riri, care aproape mereu promova (sau îşi găsea inspiraţia în) diverse mişcări feministe sau queer.

Nu în ultimul rând, o avem pe Silvia – a jucat de multe ori roluri masculine, de travesti, iar în unele gale performative îşi aducea prieteni gay alături de care dansa… sau ce mai făcea ea pe acolo. De multe ori, se pare, a reuşit să şteargă cu un burete barierele femnin-masculin şi a permis propiului gen să devină fluid în multe dintre ţinutele avangardiste purtate.

Al doilea sezon a adus cu sine chiar şi mai mult curaj din partea concurentelor de a milita, subtil, pentru toleranţă, pentru banalizarea acelor identităţi crezute subversive – cele LGBT+. Astfel, găsesc cu uşurinţă în emisiune suficiente fragmente parcă smulse dintr-o carte imaginară cu titlul „The <Bravo, ai stil> Contestant’s Guide to the Gay Galaxy”. Primul exponat este Marisa. Pe lângă scurte momente când povestea că se duce la întâlniri cu fete, ori trecând peste toate ţinutele sale convenţional masculine sau neconforme cu genul perceput, ceea ce m-a impresionat pe mine a fost episodul când a spus nonșalant „astăzi mă duc să mă întâlnesc cu o familie… altfel”; sigur, fiecare interpretează cum doreşte acel „altfel”, dar adesea, pour les connaisseurs, „altfel” este echivalent cu „asemenea nouă”. O altă concurentă care m-a sedus complet a fost Iulia. Deşi ţin minte că aproape zi de zi făcea statement-uri prin poveştile adiacente ţinutelor, doar două mi-au rămas vii în memorie: mai întâi, a spus că este protestantă, ceea ce mi s-a părut incredibil având în vedere monopolul ortodoxismului în România şi faptul că de cele mai multe ori, astfel de afirmaţii sunt ignorate sau înăbuşite; a doua poveste a fost foarte explicită, fără vreun limbaj codat: „astăzi mă duc la un date cu o fată”. Simplu. Dezamăgitor însă, prezentatoarea Ilinca Vandici i-a tăiat imediat elanul, spunându-i „Cum adică să ieşi la întâlnire cu o fată? Să faceţi schimb de idei ca două femei, nu altcumva, nu?”. Dar cu toţii am înţeles ce a vrut să spună Iulia. Ultimul exemplu ar fi Silvia (Saveschi). Silvia a avut propriile sale momente safice, în care fie se întâlnea cu femei, fie s-a sărutat cu una (gala 3), totul într-o aventură a explorării sexuale, a incitării privirilor curioase, nicidecum cu vreun fundament politic – deloc de judecat, orice expunere e utilă.

Frumușică-frumușel, sexy cu mustață, ne-sexy cu mustață… am adus pe scena cea mai urâtă rochie de mireasa din univers. Pe bune! Acum ca o vad in poza, îmi dau seama ca nu exista alta mai urâtă!! Priscila, multumesc pentru sacrificiu! ❤️ In alta ordine de idei, vouă va multumesc pentru tot! Și nu mai fiți rai cu Iulia Albu, ca n-o sa mai fiu nici eu.🙄 Zic. 😄 Iulia, nu ți-a ieșit aia cu numele nostru de familie. Esti suficient de rafinata cât sa îți dai seama ca nu ai fost rafinata deloc. Azi, nu ai stil ! 👎🏽 Am fost cam răuță cu fetele noi. Cred ca am uitat ca și noi am fost noi… Acum o sa fiu răuță cu una de-ale noastre, care ha(m)bar n-a avut cum sa se îmbrace la nunta.😶 V-am pupat! 2️⃣ la 1️⃣2️⃣0️⃣6️⃣

A post shared by MARISA PALOMA (@marisa.paloma) on

Jocuri simbolice şi transferul imaginar al genului

Există două tipuri de „jocuri” des întâlnire în acest show şi profund înrădăcinate în identitatea queer a sa: „fotbalistul” şi „aş purta”. Jurizarea Ralucăi Bădulescu se bazează pe aprecierea ţinutelor sexy, cu multe bling-bling-uri, abordabil-piţiponceşti. Din al doilea sezon, ea şi-a creat un alter ego numit „fotbalistul”, care scuză admiraţia resimţită faţă de câte o concurentă care arată convenţional foarte bine. Simbolismul acestui joc stă în faptul că Raluca pare să-şi proiecteze anumite preferinţe şi fantezii asupra unui personaj masculin pentru care este acceptabil social să se holbeze la trupurile îmbrăcate/dezbrăcate ale fetelor.

O replică deja notorie în emisiune este „aş purta”, obsesiv reiterată mai ales de către concurente. Însă ce se întâmplă atunci când Maurice şi Răzvan spun acest lucru despre hainele acestora? Adesea îi aud pe cei doi spunând „aş purta rochia ta…” sau „aş purta acest outfit, dar aş schimba X lucru…”, urmând rapid completarea „dacă aş fi fost concurentă aici, evident”. Totuşi, aici pare să aibă loc un transfer al genului pe plan imaginar, o descătușare a energiilor feminine interioare (care există în fiecare bărbat, de altfel) şi proiectarea lor pe o imagine a sinelui masculin în postura de femeie. Desigur, „aş purta…” poate fi şi o simplă frazare a unei preferințe estetice, dar dedesubturile inconștiente sugerează altceva.

 

„Bravo, ai stil” şi schimbarea socială

Urmărind succesiunea de momente pro-LGBT de-a lungul celor două sezoane, nu pot decât să-mi pun întrebarea firească „Şi ce impact au aceste subtonuri pro-gay asupra mentalităţilor dintr-o ţară?”. Răspunsul l-am primit simplu şi uşor, urmărind toate postările şi comentariile adiacente (despre o tema queer) pe care le-am putut găsi de pe grupul oficial al emisiunii pe Facebook, un grup cu aproape 70.000 de membri. În numeroase rânduri vedeam pe grup imagini cu băieţi în variate ţinute, purtând tocuri ori haine convenţional feminine, care primeau feedback destul de pozitiv în majoritatea cazurilor. De câteva ori am observat şi postări care aveau legătură cu orientarea sexuală a juraţilor, cu faptul că Maurice a purtat cândva tocuri, că Răzvan a pozat în baie, dar din nou, majoritatea comentariilor, deşi generale şi clişeice, erau predominant pozitive: „lăsaţi-i să facă ce vor”, „e viaţa lor personală, de ce vă băgaţi?”, „nu înţeleg cu ce vă deranjează că sunt ei altfel” sau „România e o ţară foarte intolerantă”. Cu toate că respectivele vorbe nu trezesc neapărat o emoţie de revoltă împotriva unei societăţi majoritar intolerante, ele arată faptul că toate acele dăţi în care un perosnaj „Bravo, ai stil” manifesta o tendinţă de „altfelitate” pe un post naţional, s-a produs automat un scurt moment de educare, de deschidere a ochilor, de expunere la un subiect tabu, ori poate de desensibilizare cu privire la un astfel de subiect. Scurtele momente s-au sedimentat în decursul ultimului an, iar astăzi, în genere, atitudinile fanilor emisiunii sunt mai prietenoase cu privire la diversitate.

Ca pentru orice alt fenomen devenit viral, cineva a făcut o pagină de satiră cu memes despre „Bravo, ai stil”. Multe glume de pe această pagină îşi găsesc inspiraţia în pop culture, făcând trimiteri la industria americană de entertainment, la multe filme şi seriale însuşite visceral de către comunitatea LGBT+ (ex. Mean Girls, RuPaul’s Drag Race, KUWTK etc.), iar cei care urmăresc pagina par foarte deschişi la conţinut şi oferă feedback aproape în totalitate pozitiv.

Sursa: Bravo ai stil memes

Sursa: Bravo ai stil memes

 

Până la „Bravo, ai stil”, portretizarea LGBT+ in media era stângace, dusă în extreme şi neconformă cu realitatea, dar cu ajutorul emisiunii am făcut câţiva paşi în direcţia corectă spre acceptare. Având un juriu format fie din persoane din comunitate, fie din aliaţi, având noi concurente care vin din urmă cu mult curaj şi determinare, având un format de emisiune care atrage foarte multe persoane LGBT+, sper să aprofundăm în viitor ideea de militantism pentru drepturile omului prin puterea mass-mediei atotmonopolizatoare. De asemenea, eu sper la un sezon 3 cu şi mai multe momente gay-friendly, poate făcute mai „pe faţă” de data asta.

 

0 Comments

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2017 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?