Știu că vrea ca eu să fiu fericit, deși nu vorbim des despre asta. O văd în fiecare zi, nu trebuie să mi-o spună.

Nu mă pricep deloc când trebuie să vorbim. Mi-e rușine de orice și îmi aleg cuvintele cu grijă, nu pentru că mi-ar fi frică de ea, ci pentru că nu aș vrea sa o dezamăgesc. Chiar și-acum, când știu că ea nu va citi aceste rânduri, mi-e greu să mă pornesc, să formulez totul până la capăt fără a șterge și rescrie ideea.

E o mamă bună. Ba nu, e puțin spus. Este tot ce și-ar putea dori un copil iar eu am învățat multe de la ea, multe care îmi vor folosi când voi avea proprii mei copii.

Problema este că eu încă sunt o dilemă pentru ea când vine vorba de sexualitatea mea. Încă mai speră, ar vrea să vin cu o prietenă acasă. Nu știu cum am putea vorbi despre asta. Ea încă e sigură că eu am făcut o alegere, că e o fază trecătoare, deși știe asta de mai bine de trei ani. Cea mai bună prietenă a mea e candidata perfectă pentru postul de viitoare noră. Un lucru agonizant este când știi că poți vorbi cu propria ta mamă despre orice, mai puțin despre tine, despre cum ești tu. Aș vrea să o fac să înțeleagă că nu contează modul în care va deveni bunică, atunci când se va întâmpla. Aș vrea să știe că ar putea să aprecieze la fel de mult un iubit, precum ar face-o dacă i-aș prezenta o fată. Aș vrea ca societatea asta îngustă să nu o mai influențeze, să nu mai pună atât de mult preț pe ceea ce-ar zice oamenii. Pentru că nu contează!

Sunt al tău și nimic nu e neînregulă cu mine! Sunt perfect normal și în tot haosul din viața mea, printre toate alegerile proaste, insecuritatea și frica, faptul că îmi plac bărbații este lucrul care stă cel mai bine înfipt în pământ. Este cel mai în regulă fapt pe care îl am asupra mea. Și sunt mândru de asta!

Realizez că n-aș putea să îi spun toate astea fără să o rănesc, fără să o arunc într-un vârtej de gânduri scăpat de sub control. Dar în același timp, îi sunt recunoscător și știu că încearcă. Știu că vrea ca eu să fiu fericit, deși nu vorbim des despre asta. O văd în fiecare zi, nu trebuie să mi-o spună. Poate că într-o zi, va fi mai bine. Poate că într-o zi, voi găsi pe cineva care mă va face fericit și i-l voi prezenta. Poate că va avea și ea grijă de nepoțica ei așa cum mama ei m-a ingrijit pe mine. Poate…

Este greu… știu că poate fi mai rău.

Știu că eu sunt totuși norocos, nu vreau să par ignorant sau egoist. Dar e răul meu iar ea este mama mea.

Și eu mi-aș dori ca totul să fie altfel…

Adrian

Rainbow Families

Rainbow Families

Copilul tău ți-a spus că este lesbiană, gay, bisexual/ă sau transgender și nu știi cum să reacționezi?

Nu ai reușit să înțelegi pe deplin ceea ce dorește să-ți transmită și te simți pus/ă în dificultate?

Grupul de suport pentru părinți, Rainbow Families, este locul unde vei putea întâlni persoane care trec prin experiențe asemănătoare cu ale tale și unde vei putea primi sprijinul de care ai nevoie.

Rainbow Families își dorește să ofere un spațiu sigur în care membrii să poată discuta deschis și liber despre ce înseamnă să fii părinte al unui copil LGBT+ în România.

Vă așteptăm în ultima sâmbătă din fiecare lună. Dacă aveți întrebări, puteți trimite un e-mail la rainbowfamiliesromania@gmail.com sau să ne sunați la (+4)021 252 5620.

___

*Rainbow Families este o inițiativă a voluntarilor ACCEPT, desfășurată în cadrul proiectului ”Voluntari pentru Drepturi Egale”. ”Voluntari pentru Drepturi Egale” este un proiect implementat de Asociația ACCEPT, finanțat de granturile finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.fondong.fdsc.ro. Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene
Rainbow Families
0 Comments

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

CONTACT US

We're not around right now. But you can send us an email and we'll get back to you, asap.

Sending

©2017 KLEO Template a premium and multipurpose theme from Seventh Queen

close

Log in with your credentials

Forgot your details?